Apariția AI-ului a stârnit controverse majore și păreri divergente, unele chiar fataliste.
Vom încerca să punem în perspectivă istorică alături de marile salturi tehnologice.
Revoluțiile industriale și marile salturi tehnologice precum: motorul cu abur ( industria manufacturieră), electricitatea, motorul cu ardere internă, fiecare dintre acestea au generat reticență și teamă din partea societății, dar valoarea lor s-a demonstrat în timp aducând un progres enorm omenirii.
Față de acestea AI-ul este cu câteva ordine de magnitudine mai important și mai disruptiv. Un salt evolutiv echivalent se poate considera apariția primelor așezari umane neolitice de tip agricol. Înainte de aceasta grupurile de vânători-culegători nomade își ocupau întregul timp, atenție și efort cu activitățile necesare supraviețuirii. Siguranța și stabilitatea dată de comunitățile agrare neolitice au luat de pe individ specializarea în orice domeniu și au permis diviziunea muncii care a dus perefecționarea în fiecare domeniu uman de activitate.
Așa cum cineva își făcea bine meseria de dulgher și depindea de cel care își făcea bine meseria de păstor etc. practic se externalizau sarcini între membri comunității.
Acesta a fost considerat ca fiind unul dintre cele mai mari salturi ale omenirii.
Acum oamenii externalizează sarcinile nu numai între ei, ci și din în ce mai mult către AI. Având în vedere faptul că IA – ul folosește mecanisme de selflearning,care sunt deja în afara controlului uman și având în vedere că
orice domeniu controlat prin AI este net superior ca eficiență față de factorul uman ne indică faptul că AI-ul va deveni o parte integrantă a vieții economice și a vieții socio-umane. Practic va inghiți în timp o mare parte din joburile umane, inclusiv în domenii care au fost prezise diferit de futurologi. AI-ul s-a dovedit de mare eficiență în compoziția operelor de artă, în muzică, pictură, poezie ceea ce ne arată că schimările determinate de AI vor fi de o anvergură cu mult mare decât s-a preconizat.
autor : Ciprian Oprișan