Operațiunile au început pe 12 septembrie și s-au încheiat marți, pe 16 septembrie.
Președintele Rusiei participă la exercițiile „Zapad 2025”, desfășurate în Rusia și Belarus. „Contingente militare și unități operative din Iran, India și Bangladesh” iau, de asemenea, parte la exerciții.
Putin, îmbrăcat în camuflaj, la exercițiile militaro-belarusiene: „Un simulacru de lansare a rachetelor hipersonice și a armelor nucleare”. Președintele rus a urmărit operațiunile „Zapad” la poligonul de instruire Mulino din Nijni Novgorod.
Șeful Statului Major General din Belarus, Pavel Muraveiko, a declarat că exercițiile au simulat „planificarea și evaluarea utilizării armelor nucleare non-strategice, precum și evaluarea și desfășurarea sistemului mobil de rachete Oreshnik”.
Această activitate fusese deja anunțată de forțele armate din Minsk în ajunul exercițiilor Zapad 2025.
Oreshnik („alun” în traducere literală) sunt rachete balistice hipersonice cu rază medie de acțiune și, potrivit Moscovei, pot fi echipate cu focoase nucleare. Încă din 2023, președintele rus Vladimir Putin a ordonat desfășurarea armelor nucleare tactice în Belarus și, ulterior, a promis dislocarea rachetelor hipersonice Oreshnik pe teritoriul belarus.
Potrivit lui Putin și conform agenției TASS, 100.000 de soldați participă la exerciții.
Ministerul rus al Apărării a adăugat că „contingente militare și unități operative din Iran, India și Bangladesh” au luat parte la exerciții, precum și „grupuri operative din structurile de comandă militară din Burkina Faso, Congo și Mali.” Conform agenției de stat ruse RIA Novosti, „în total”, peste 50.000 de militari, peste 3.500 de unități de arme și echipamente militare, inclusiv peste 100 de aeronave și peste 80 de nave și ambarcațiuni de sprijin, sunt implicate în exercițiul strategic comun Zapad 2025 pe teritoriul Federației Ruse; în timp ce pe teritoriul Republicii Belarus sunt prezenți până la 7.000 de militari, dintre care peste 1.200 fac parte din componenta rusă a grupului regional de forțe.”
„Scenariul exercițiilor este explicit defensiv. Nu include nicio simulare a unei ofensive pe teritoriul inamic”, raportează observatorul militar Aksenov.
În trecut, jocurile de război au fost mai alarmante. În 2017, Zapad a simulat un atac împotriva a trei țări fictive: Vesbaria, Lubenia și Veyshnoria, care semănau izbitor cu Lituania, Letonia și Estonia. Anul acesta, nimic de acest fel.
Mai ales că „scenariul nu vizează, cel puțin deschis, Coridorul Suwałki (Suwałki Gap)”, spune Pavel Aksenov. Se referă la zona considerată cel mai probabil punct al unei eventuale ofensive ruso-belaruse în caz de război.
Este un coridor îngust de 65 km între Lituania și Polonia. Denumit după orașul polonez Suwałki, el leagă exclava rusă Kaliningrad de Belarus.
Zona este strategică pentru transport și mișcări militare. Dacă ar fi ocupată de Rusia și aliatul său Minsk, statele baltice ar fi izolate de cadrul logistic NATO.
Exercițiul ZAPAD 2025 urmărește să stimuleze interoperabilitatea, să întărească coordonarea militară și să sporească nivelul de pregătire operațională comună a țărilor participante. Temele centrale includ:
Operațiuni comune la nivel de companie în teren deschis
Planificarea misiunilor și exerciții tactice
Coordonare în scenarii de război convențional
Tehnici de combatere a terorismului
Schimb de tactici, tehnici și proceduri (TTPs)
Integrarea tehnologiilor emergente în operațiunile de pe câmpul de luptă
Participarea tuturor acestor forțe armate la ZAPAD 2025 reflectă rolul lor tot mai mare în cadrele de securitate multilaterală. Exercițiile permit forțelor participante să:
Capete experiență în medii geografice și tactice diverse
Îmbunătățească protocoalele de comunicare și coordonare cu alte unități militare
Testeze și să adapteze instrumente tehnologice în scenarii reale
Contribuie la măsuri de securitate colectivă și strategii de combatere a terorismului
În contextul actual al securității globale, astfel de exerciții comune sunt esențiale pentru pregătirea operațiunilor multidomeniu și pentru construirea stabilității regionale prin diplomație de apărare.
Exercițiile sunt structurate pentru a simula situații de conflict de intensitate ridicată, inclusiv:
Tactici de reacție rapidă în contexte de luptă reală
Utilizarea armamentului și echipamentelor specializate
Integrarea între arme și servicii diferite
Managementul structurilor de comandă multinațională
Creșterea adaptabilității forțelor și pregătirea pentru desfășurări rapide
Aceste obiective operaționale sunt concepute pentru a consolida abilitățile de luptă și pentru a întări sistemele de comandă și control necesare în războiul contemporan.
Claudio Resta ( VT EDITOR )